Produsele mass-media lipsite de cenzură – manipularea şi efectul asupra publicului

Ținând cont că în acest moment, Europa se află într-o criză a autenticității sociale, culturale și chiar politice, pe alocuri, criza refugiaților, a stârnit, atât prin valurile de popoare, care au fugit disperate din calea războiului și au invadat Europa, cât și prin tensiunea pe care a creat-o aceste valuri emigrnate, la nivel european, o stare de tensiune, teamă, repunganța, dar mai ales a generat un dezechilibru Europei.

Legătura dintre comunitatea umană și mass-media este foarte puternica. Însă, atmosfera în care comunitatea umană trăiește / se manifesta și atmosfera prezentata de mass-media, sunt doua realități diferite, nefiind simetrice. Teoretic, nu mass-media produce starea comunității umane ci, starea comunității produce și întreține produsele mass media. Practic însă, mass-media influențează, cu mult peste măsură realitatea în care trăiește comunitatea umană, prin manipulare.

Nu este ușor ca europenii / umanitatea sa întoarcă privirile către ceea ce repugna instinctelor noastre umane. Este evident ca Europa democratică a abolit pedeapsa cu moartea treptat după Al Doilea Război Mondial. Astazi, această abolire constituie în ochii europenilor expresia cea mai elocventă și mai prețioasă a identității si a valorilor lor proprii, prin opoziţie cu alte regiuni a lumii, în care pedeapsa cu moartea este încă aplicată, inclusiv în regiunea din care valul de refugiaţi vine, regiune care, se află în starea de natură (adică nu există superior legitim).

Imagini terifiante cu refugiaţi care încearcă să fugă disperaţi din calea războiului, nu mai contenesc să apară în spaţiul public. Una dintre cele mai şocante imagini și zguduitoare, din punct de vedere emoțional, a fost cea a copilului sirian, de 3 ani, găsit mort pe o plajă din Turcia, fiind încercat de valurile mării. Povestea acestui copil a avut un impact emoțional maxim, făcând în scurt timp înconjurul întregii lumi.

Din punctul meu de vedere, apariția nu a poveștii, ci a imaginii terifiante cu trupul neînsuflețit, care zace ghemuit pe plajă, adus de valurile mării, nu ar fi trebuit sa apară în mass-media fără a fi cenzurată.

În primul rând, aceasta tipologie, a imaginilor cu morți, afectează evident în mod negativ, din punct de vedere emoțional, în rândul tuturor vârstelor, dar mai ales a copiilor.

Spre exemplu, imaginile cu morți difuzate la televizor pe parcursul zilei sunt ușor accesibile, mulți copii nesupravegheați au acces la aceste imagini, neavând discernământul necesar de a le evita prin a ține cont de mesajele care atenționează asupra limitei de vârstă necesară pentru a fi vizionate, acești copii memorează imaginile pe care le privesc, cei mai multi fiind marcați psihic, intrând într-o stare de panica, li se induce inconștient cât și conștient, sentimentul de teamă frică, moarte, agresivitate; aceste sentimente fiind induse în mintea unui copil și nu numai, schimba automat percepții și pot duce la grave probleme de sănătate psihică. Dincolo de povestea acestui copil, în urma acestei fotografii au apărut nenumărate speculații și controverse, rezultate un urma unor analize de imagine efectuate de jurnaliștii specialiști.

Trăim astăzi într-o lume post-fotografica pentru ca trăim într-o epocă a percepției post-carteziene. Dacă aparatul de fotografiat corespundea perfect percepției omului modern, atașat și voit obiectiv, post-modernitatea a abandonat caracterul impersonal.

Procedeele fotografice ale căutării / surprinderii “realității” și tehnicile “fotografiei chimice”, s-au făcut posibile de către standardizarea și industrializarea specifice modernismului. Tehnologiile fotografice digitale exercită o presiune destabilizatoare asupra imaginilor în sine. Imaginile digitale pot fi procesate astfel încât sa piardă orice legătură cu adevărul, astfel, manipuland. Presupunând faptul ca și imaginea micuțului găsit mort pe plaja ar fi fost “ajutată” prin tehnici de lumina, de repoziționare a corpului și / sau chiar prin machiaj profesional, ca rezultat al unei imagini de impact senzațional asupra publicului, impact care a reușit sa stârnească atât milă, groază, compasiune dar și sarcasm din partea unor popoare europene. Astfel, imaginea fotografica și mesajul conținut în aceasta, se transforma într-o modalitate de ieșire din real, pe măsură ce gradul de tehnologizare creste, crescând totodată şi nivelul de manipulare psihologică / emoţională.

Aflându-ne în zona de manipulare prin imagini, pot spune că apariţia imaginii trupului neînsufleţit al copilului, în spaţiul public, face apel atât la partea afectivă şi emoţională a omului, dar mai ales, face apel la manipularea psihologică, utilizându-o că instrument de implementare în cadrul maselor sociale. Manipularea psihologică este un tip de influenţă socială, care urmărește schimbarea percepției sau comportamentului celorlalți cu ajutorul unor tactici ascunse, a unor instrumente de implementare, cum spuneam mai sus, care sunt amăgitoare sau chiar abuzive, manipulatorul urmărindu-si propriile interese, deseori în detrimentul altora, fapte care pot fi considerate metode de  exploatatoare, imorale și înşelătoare. Una dintre componentele pe care manipularea psihologică o are la baza, este faptul că manipulatorul cunoaşte vulnerabilităţile psihologice ale victimei, reprezentată de masele sociale, şi determină ce fel de tactici ar putea fi efective; totodată, una dintre motivaţiile manipulatorii în situaţia prezentă, o reprezintă nevoia de a fi în control. Astfel, concluzionăm că manipularea emoţională tinde să fie camuflată (relaţional agresivă sau pasiv agresivă).

Concluzionând, chiar repetându-mă, consider că această imagine NU ar fi trebuit să apară în spaţiul public cu atât mai mult în mass-media, fără a se afla sub o formă parţială de  cenzură, deoarece impactul ei a fost extrem de masiv, adresându-se părţii afective a omului într-o stare agresivă, manipulând pshilogic, camuflând realitatea.

Autor:
Anamaria Maxim

Lasa un comentariu